|
|
Un nou târg de carte îşi cheamă zilele acestea vizitatorii la Bucureşti. Este vorba de Bookfest, sărbătoarea cărţii, care vrea să demonstreze că, într-un secol în care oamenii par să trăiască doar ziua de azi, cărţile au totuşi un viitor. Târgul va fi deschis până duminică, în fiecare zi între nouă dimineaţa şi opt seara şi vineri, până la zece seara, în nocturnă. Provocarea este lansată de Asociaţia Editorilor din România.
"Nimic nu poate înlocui plăcerea de a citi o carte, de a o atinge şi a-i simţi parfumul. Doar dobitoacele şi sfinţii nu citesc", spunea cândva Petre Ţuţea, cel care a trăit coşmarul închisorilor comuniste pentru o carte interzisă.
Românii zilelor noastre citesc tot mai puţin, se afirma intr-un studiu al ministerului culturii. Asociaţia Editorilor din România nu este nici ea străină de această realitate.
Propriile studii arată că doar 15 la sută dintre români mai citesc. Cu toate acestea editorii reuniţi în cadrul asociaţiei au acceptat provocarea de a organiza la Bucureşti un târg închinat cărţilor.
Cu Gabriel Liiceanu am stat de vorbă cu puţin timp înainte de deschiderea târgului, cu cărţile pe masă, de fapt pe o valiză veche, invitaţie la călătorii imaginare şi, în acelaşi timp, parte din decorul Bookfest.
"Mai iubesc românii cărţile?", l-am întrebat pe domnul Liiceanu.
"Nu, întrebarea nu este dacă mai iubesc românii cărţile ci dacă astăzi omenirea mai iubeşte cărţile, într-o nouă eră a tehnicii, în care am intrat este celebră concurenţa dintre internet şi carte."
"S-ar părea că limita internetului există şi că ea permite existenţa cărţii la infinit. ÃŽnsă dincolo de asta, în ritmul trepidant în care trăieşte omenirea astăzi, când mai deschide un om o carte?", se întreabă domnul Liiceanu.
"Nu trebuie să fim ipocriţi şi să nu recunoaştem că există un pericol pândeşte cartea prin televiziune, prin suprasolicitarea pe care profesiunile de azi o cer celor care le practică."
"Cu toate astea cartea răspunde unei nevoi intime de a evada din realitate. Prin care noi trăim mai multe vieţi. Oamenii care nu citesc nu îşi dau seama cât sunt de săraci: ei trăiesc doar viaţa lor", îmi spune Gabriel Liiceanu.
ÃŽntre români şi cărţi a existat un moment de iubire profundă, pe vremea lui Ceuşescu, când cărţile erau aproape interzise. Ce să facem să reînviem acest spirit?, îl întreb de domnul Liiceanu.
"Asta nu se mai poate. Aia era o societate mutilată în care cititul devenise ultimul recurs. ÃŽn istoriile normale nu se trăieşte în refugiu istoric se trăieşte o viaţă normală în care cartea îşi găseşte locul ei", crede Gabriel Liiceanu.
"Ce putem face astăzi este să acceptăm că ne aflăm într-un univers de oferte şi de nevoi. Editorii trebuie să găsească cererile diversificate ale cititorilor. Pentru toţi trebuie să existe o ofertă."
ÃŽl întreb dacă regretă ce era înainte de era Dan Brown.
"Este o eră masiv comercială, dar asta este o bătălie pe care trebuie să o accepţi. Alături de cărţile comerciale există, pentru un public restrâns cărţi mari: Vargas Llosa este de zeci de ori mai genial decât Dan Brown sau Paulo Cohelo. Dar ei fac literatura mare a lumii şi vor avea oricând publicul lor. Asta este firescul pe care diversitatea speciei umane o presupune", spune domnul Liiceanu.
Cărţile sunt nişte fiinţe vii, care ne însoţesc, spunea poetul Rainer Maria Rilke. Şi târgul Bookfest vrea să dea viaţă cărţilor.
ÃŽntreg decorul este construit special pentru actorii principali, cărţile, reunite pe o scenă de peste 3.000 de metri pătraţi. Peste 200 de editori au pregătit lansări de carte şi reduceri de până la 15 la sută pentru cele mai căutate.
Dar Bookfest însă mai mult de-atît. Vizitatorii vor putea vorbi despre cărţi cu autorii lor sau critici cunoscuţi într-o agoră, o piaţă improvizată în care ideile să prindă viaţă.
Apoi, pe o scenă, actori vor da glas cărţilor iar într-un spaţiu dedicat lui Jorge Luis Borges, scriitorul orb, cei care doresc vor putea face lecturi în întuneric, vor putea asculta deci cărţi audio.
ÃŽn restaurantul târgului, stau de vorbă cu Marie Rose Mociorniţa, unul dintre organizatori. Cărţile au nevoie azi de misionari, care să le aducă mulţimilor, îmi spune ea.
"Aici este o cheie foarte importantă. Este inutil să vină un om care îşi câştigă existenţa prin faptul că este lector universitar şi are un limbaj care este accesibil unui număr mic de oameni, ci trebuie o figură carismatică care are un melaj popular în ea care să redea oamenilor gustul pentru citit."
Marie Rose Mociorniţa spune că dragostea de carte se naşte în copilărie. Poate de aceea, târgul are un spaţiu uriaş dedicat copiilor şi un perete mare, alb, pe care aceştia îşi putea desena lucrurile pe care şi le imaginează.
Bookfest mai promite concursuri şi premii, pentru un bilet de 4 de lei noi, care nu va fi achitat însă de copii, studenţi şi pensionari. ÃŽn fine, din decor nu lipseşte boutique-ul de suverniruri: cărţile poştale, afişe cu portrete de scriitori sau semne de carte.
Cea mai bună invitaţie Bookfest vine însă tot de la cititori, care cred că istoria cărţilor e departe de a se fi încheiat.
Târgul de carte Bookfest are porţile deschise pentru public până duminică, în fiecare zi de la nouă dimineaţa la opt seara şi vineri, în nocturnă, până la zece seara.
|
|
